Mass Media si procesul de globalizare
Mass media si procesul de globalizare
Procesul de globalizare a aplanat aceste neregului in cadrul relaţiei putere mass media deoarece s-au schimbat relaţiile politico-economice dintre state iar orice apropiere include o analizǎ detaliată a acestui aspect. Evoluţia mijloacelor de comunicaţie fac din ce in ce mai greu ca anumite informaţii false să mai reziste deoarece evoluţia economică şi socială a unei ţări este automat legată de vecinii ei sau are o importanţă la nivel regional. Publicitatea joacă un rol important in creşterea influenţei şi duratei de viaţă a industriei mass media, practic ea oferă baza materială oricarei publicaţii, canal de televiziune sau post radio. Agenţii de publicitate consideră că procesul pe care ei il promovează este necesar pentru dezvoltarea societăţii moderne doarece favorizează consumul şi dinamismul economic al unei ţări. De partea cealaltă mulţi specialiṣti consideră că publicitatea creează nevoi artificiale, că favorizează risipa de energie, că promovează o formă de conformism social şi cu ajutorul unor avansate tehnici de persuasiune le oferă consumatorilor impresia că acţioneazǎ liber conform voinţei lor.
Philippe Breton evidenţia că mesajul publicitar incearcă să convingă receptorul la trei niveluri esenţiale ca procesul să funcţioneze: 1. Mesajul informaţional are scopul de a promova un comportament de cumpărare; 2. Caută să influenţeze prin seducţie sau dramatizare 3. Poartă in sine tiparele fundamentale ale societăţii de consum. Alt sociolog francez Andre Akoun considera că publicitatea, consumul şi mass-media sunt legate prin automatisme bine stabilite ce contribuie la plasarea surplusului de producţie şi adaptarea comportamentului populaţiei la un mod de viaţă. In concepţia lui Stuart Evans succesul publicităţii se datorează factorilor de promovare ce se clasează in trei tipuri: 1. Mecanicist – „bombardarea” receptorului cu ajutorul mass mediei, repetarea mesajelor ce atrag atenţia consumatorului acesta devenind pasiv maleabil; 2. Sugestiv – actul cumpărării nu mai este doar un act de natură economică ci devine şi simbolică respectȃnd sigla A.I.D.A (atenţie-interes-dorinţă-achiziţie); 3. Sociologic – targetul este persoana din interiorul grupului social, stilul său de viaţă.
Produsele mass media au statutul de „bun public” şi reprezintă atat produse materiale (haine, accesori de imbrăcăminte, aparate electronice etc.) cat şi produse intelectuale, acestea din urmǎ fiind caracteristice activităţii unei mass media productive. Definite ca bunuri publice acestea pun accentul pe 2 aspecte: „utilizarea fără rivalitate” şi „lipsa posibilităţii de excludere.” Organizaţia mass media vinde produse mass media către public şi vinde public către agenţii de publicitate. In mod normal oamenii caută produse care să le satisfacă anumite preferinţe şi care să ii ajute in activităţiile pe care le intreprind. Mass media expune informaţiile atent selecţionate care să exprime o argumentaţie corectă şi de altfel care să o ajute să işi menţină calitatea de independentă in faţa publicului. In acest mod membrii societăţii primesc informaţii ce le oferă speranţă că vor primi indrumări bazate pe profesionalism şi lipsite de presiuni din exterior.
Cumpărătorii de spaţiu publicitar au strategii bine definite deoarece ţin cont de rolul transformator sau informativ al unui film sau al unui articol. Astfel ei reorientează produsul sau capacitatea lui de a convinge publicul de utilitatea şi autenticitatea sa. Ei plătesc pentru „poziţionări de produse” pentru ca produsele să fie prezentate intr-un context aparent nepublicitar. Produsul intelectual al mass mediei are intotdeauna caracterul addiţional de drept de autor al persoanei care l-a produs. Dreptul de autor avantajează comercializarea, investiţiile pentru crearea şi distribuirea de „exprimări unice”. Exemple ar fi: bugetul anual din 1995 al redacţiei de ştiri al ziarului Washington Post era de 70 milioane de $ pentru a acoperi drepturile de autori ai celor care publicau.
Produsurile mass media se bazează pe valorile ei pe care le propune şi pe preferinţele oamenilor de a le accepta sau respinge. Mulţi economiṣti momentan consideră că rolul adecvat al presei este să ofere un conţinut editorial care să răspundă intereselor publicului şi nu agenţilor de publicitate. Este interesantă relaţia dintre agenţii de publicitate şi canalele mass mediei deoarece principala sursă de venit al ziarului, canalului Tv sau postului de radio este publicitatea iar agenţii ştiu acest lucru. Informaţia este prinsă la mijocul acestei relaţii şi de multe ori cel mai de suferit are cetăţeanul care dorind noutăţi poate primi un mesaj distorionat astfel influenţandu-i afacerea, planurile de viitor intr-un mod negativ.
 |
| Globalizarea si mass media |
 |
| Lumea si mass media |
