Targoviste, un oras medieval

Targoviste, un oras medieval

       "Vechea cetate de scaun” Târgovişte este străbătută de paralela 44°56´ şi de meridianul 25°26´ şi este situată în Câmpia Subcolinară a Târgoviştei, parte a Câmpiei Piemontane, înalte, a Ialomiţei (200-300 m altitudine), la zona de contact dintre Subcarpaţi şi Câmpia Română propriu-zisă[1].
   
 Relieful

       Câmpia Înaltă a Târgoviştei cuprinde interfluviul Dâmboviţa- Ialomiţa până la contactul cu "câmpia de divagare", joasă şi monotonă, fiind o prelungire a câmpiilor subcolinare. Câmpia este desprinsă din uniformitatea Câmpiei Române, Târgoviştea fiind aşezată în sectorul subcolinar al acesteia - parte a Câmpiei Piemontane Înalte a Ialomiţei -, şi în vecinătatea Dealurilor Subcarpatice - la nord, Pintenul Măgurii - la est şi Piemontul Cândeşti - la vest. Această străveche aşezare urbană are o altitudine maximă de 295 m deasupra nivelului mării, cea minimă fiind de 263 m, iar altitudinea medie absolută este de 280 m.

Hidrologia

       Municipiul Târgovişte şi teritoriile localităţilor suburbane Doiceşti, Şotânga, Aninoasa, Răzvad şi Ulmi sunt străbătute de râul Ialomiţa de la nord-vest - sud-est pe o distanţă de 18 km, râul delimitând vatra oraşului spre est. Încă de la intrarea sa în oraş, râul curge pe sub terasa înaltă şi râpoasă a malului drept, supusă eroziunii laterale, dar după 500 m, albia minoră se abate spre est. Prima terasă a fost amenajată din vechime pentru irigat şi pentru culturile de legume, lărgindu-se treptat, spre sud, până la 600-700 m. Terasa de pe malul stâng se înclină uşor până la piciorul Dealului, având o lărgime de cca. 2 km. În zona Târgovişte, lunca Ialomiţei are o dezvoltare asimetrică, cu acumulări intense, grinduri şi ostroave, tendinţe de meandrare şi de aluvionare periferică. Depozitele teraselor, în majoritate, provin din remanierea pietrişurilor de Cândeşti. Debitul mediu al râului este de 9-13 m3/s. Fluctuaţiile sezoniere au loc în lunile aprilie-mai, de la 12 la 15 m3/s (debit maxim), la 3-4 m3/s (debit minim). Regularizarea albiei şi devierea apelor pe Iazul Morilor şi pe canalul deversor Ialomiţa-Ilfov, au impus amenajarea a două baraje de retenţie, unul în aval de Podul Teiş, şi altul în aval de Podul Valea Voievozilor, protejând cele două poduri şi atenuând eroziunea în adâncime a albiei. Pe la piciorul terasei înalte de pe malul drept al Ialomiţei, pe o lungime de 4 km., curge Iazul Morilor- lucrare hidrotehnică menţionată în documente încă din vremea lui Mircea cel Bătrân, ca una dintre principalele artere economice ale Târgoviştei de altădată. Acestei străvechi lucrări hidrotehnice i s-a adăugat alta (între anii 1971-1975), pe la limita de sud a oraşului, pe o lungime de 6 km., un canal ce asigură alimentarea acumulărilor pentru irigaţii în perioadele secetoase. Câmpia Înaltă a Târgoviştei, înclinată pe direcţia nord-vest (350m altitudine la Şotânga) şi sud-est (150 m altitudine la Bilciureşti), se îngustează pe interfuviu la numai 7-8 km lăţime şi este drenată de o reţea deasă de pâraie: Ilfovul (izvorând din Dealul Teişului), Baranga, Crevedia, Racoviţa, Mierea.  În nord-vestul Târgoviştei este situat lacul Priseaca, pe drumul judeţean Târgovişte-Voineşti-Câmpulung.

Clima

       Existenţa climei temperat-continentale pe teritoriul Târgoviştei se motivează prin faptul că paralela de 45° latitudine nordică reprezintă nu numai jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi Ecuator, dar şi dintre culmile Carpaţilor Meridionali şi Câmpia Română, străbătând teritoriul municipiului pe la nord, pe linia Şotânga-Doiceşti-Aninoasa. Masele de aer rece polar ocolesc arealul târgoviştean datorită prezenţei dealurilor înconjurătoare. Beneficiind de apărarea naturală împotriva vânturilor dominante, datorită barajelor oferite de Culmile Subcarpaţilor externi, care o împresoară spre nord-vest (Masivul Spătărelul - Mitropolia, cu altitudine maximă de 693 m) şi nord-est (Dealul Mânăstirii, altitudine maximă de 425 m), Târgoviştea este caracterizată de un microclimat specific urban, cu ierni blânde, uneori prea blânde, şi veri aproximativ răcoroase, cu o temperatură medie anuală de + 9,9°C. Circulaţia aerului fiind slabă, frecvent se produc inversiuni de temperatură. Numărul zilelor senine este în medie de 110-120 / an, iar al celor acoperite de 120-140/an. Câmpia Târgoviştei este spaţiul manifestărilor eoliene moderate. Vânturile cu viteze cuprinse între 2-5 m/s au o pondere de 54%, cele tari, cu viteze de peste 10 m/s, sunt rare, iar cele mijlocii, cu viteze între 5-10 m/s, au o pondere de 5,6 % .   În Târgovişte sunt create condiţiile de apariţie a ceţei, datorită numeroaselor nuclee de condensare aflate în suspensie, la o umiditate a aerului mai mică de 100%, numărul zilelor cu ceaţă "de advecţie" fiind aproape dublu faţă de regiunile învecinate (50-55 zile). Se remarcă o frecvenţă mai mare a ceţei în lunile octombrie-februarie. Platforma industrială a oraşului, care emană în atmosferă pulberi sau noxe poluante, determină o vizibilitate mai redusă, favorizând apariţia ceţurilor de radiaţii în dimineţile cu cer senin, nebulozitatea crescând artificial din cauza poluării cu cel puţin 1/10 faţă de zonele învecinate. Numărul zilelor cu polei este în medie de 4-5 zile, excepţia producându-se în anul 1963, când au existat 12 zile cu acest fenomen climatic.   Cele mai timpurii brume se încadrează în a doua decadă a lunii aprilie, intervalul fiind de 140-150 zile până la cele de toamnă. În zona Târgovişte se înregistrează 3 luni reci şi umede (I,II şi XII) şi 4 luni aride (III, VIII, X şi XI), celelalte fiind moderate.  În concluzie, potenţialul climatic la Târgoviştei, în ansamblu, este moderat, fără contraste termice pronunţate, cu fenomene climatice - ceaţă, brumă, durata de strălucire a soarelui fiind satisfăcătoare, iar vitezele reduse ale vântului caracterizându-se prin predominarea calmului atmosferic. poezie dragoste