Jocul informatiei
Jocul informatiei
Secolul XXI, in prima sa jumătate este marcat de spectrul incertitudinii şi
a instabilităţii politice, economice dar şi sociale. Lumea işi schimbă dinamica
iar metamorfoza pare a afecta relaţiile internaţionale dānd naştere unei noi
diplomaţii cu dimensiuni in care informaţia joacă un rol crucial. Sistemul global
de putere, pe fondul limitării puterii Statelor Unite ale Americii este intr-o
remodelare ce involuntar creează stări succesive de insecuritate.
Interdependenţele şi echilibrul teritorial intre state cunosc astăzi noi valenţe
şi implicit repercusiuni atāt diplomatice cāt şi fizice pot să survină in orice
moment. Procesul complex al globalizării transformă teritorii virgine in ceea
ce inseamnă concepte precum democraţia, libertatea individului sau prezenţa cenzurii.
Astfel de valori morale au potenţialul de a schimba mentalităţi şi implicit
crea fricţiuni in societate şi avem exemple recente in Tunisia, Egipt, Libia şi
oarecum o scurtă flacără in Iran. Orientul Mijlociu, spaţiul desemnat
studiului, reuneşte factori perturbatori şi schimbători care oricānd pot
dinamiza cursul oricăror teorii. In acest areal, tradiţionalismul privind
vechiul dar etern noul conflict palestiano-israelian menţine focul unei
eventuale ciocniri armate intre statele arabe şi statul Israel aprins.
Intervenţia Statelor Unite ale Americii in această zonă inteţeşte ura pentru ai
săi cetăţeni atāt de mult incāt descătuşează violenţa şi setea pentru
macabru-spectacol al terorismului global.
Apropierea dintre S.U.A şi Israel din inerţie, pe fondul discursului
vindicativ al lui Mahmoud Ahmadinejad, cel de-al şaselea preşedinte al Republicii
Islamice Iran, suspendă laurii păcii şi aduce pulberea războiului in arena
Orientului Mijlociu. 11 septembrie 2001, a adus o puternică prezenţă a SUA in
acest areal geografic datorită articolului V, clauza de apărare a Alianţei
Nord-Atlantice şi implicit o asemenea mutare a insemnat o solidificare a relaţiilor
cu Israel, un stat mic dar cu o armată ultra-modernă. Avānd in vedere că
Israelul este vizat săptămānal in atacurile noului lider din lumea arabă dupa
dispariţia lui Saddam Hussein, Mahmoud Ahmadinejad, cel care foloseşte in
discurs termeni precum „eradicarea popurului evreu”, „Diavolul american” şi
„soluţia finală pentru Israel”, S.U.A este arbitrul care cu vigilenţă incearcă
să tempereze ambiţiile periculoase ale Iranului. In prezent, criza din Orientul
Mijlociu, alimentat de litigiul dintre palestinieni şi statul Israel, se poartă
intre Teheran-Tel Aviv şi involuntar Washington. S.U.A doresc să oprească ambiţiile
nucleare ale Iranului, astfel protejānd Occidentul de folosirea voluntară şi cu
tentă criminală a bombei nucleare de către exponenţii radicalismului islamic ce
se află la conducerea acestei ţări. Intr-o perioadă a globalizării economice,
as-ul Iranului, petrolul, ca mod de presiune asupra Vestului pare a-şi pierde
din importanţă, avānd in vedere că N.A.T.O şi Israelul iau in considerare
serios o intervenţie armată. Intr-un astfel de climat, adevăratul război se
poartă pentru procurarea unor informaţii concrete sau a deturna opinia publică
din jurul unor aspecte oarecum deranjante. Manipularea informaţiei este
instrumentul folosit de C.I.A şi Mossad pentru a preveni sau in funcţie de
interesele pe termen scurt sau lung, aplana criza existentă cu Iranul.
